De ce femeile nu fac advocacy

De când m-am tot implicat în proiecte de motivare a femeilor să participe la procesul de luare a deciziilor am constatat că ele se implică mai greu în campanii de advocacy şi în general îşi exprimă cu reticență propria opinie, sau nu o exprimă deloc mai ales dacă aceasta vine în contradicție cu opinia grupului.

Astăzi lecturând o lucrare a psihologului clinician Marie Haddou am găsit o ipoteză draguță ce explică acest fenomen. Citez: ”În ciuda evoluției a statutului lor, multe femei sunt încă educate prin raportarea la o imagine ”feministă”: să fie în slujba celorlalți, să nu aibă opinie proprie, să-şi ascundă sentimentele, să lase luarea deciziilor pe

O relaţie de dragoste trebuie să fie confortabilă

De curând am discutat cu o amică despre relaţiile de dragoste, despre cât de complicate pot fi, despre problemele pe care le implică, despre presupoziţii ce nu îşi găsesc echivalentul în realitatea obiectivă, sau gândurile chinuitoare despre utilitatea personală în această relaţie. M-a marcat această discuţie şi am meditat la cuplurile pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului, am senzaţia că multe cupluri se complică. Mă întreb de ce unii continuă să menţină o relaţie care

“Scala Rosenberg – scala de evaluare a stimei de sine”

Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine . Proba conţine 10  itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ). Scala este alcătuită din 5 itemi cotaţi direct şi 5 itemi inversaţi ( 3,5,8,9,10).

Punctajul care se acordă pentru fiecare item variază între 1 şi

dacă te-aş fi iubit…

De ce alegem ghicitul si nu psihologul?

Perioada în care s-a facut învestigaţia a fost chiar Saptamina Mare înainte de Pasti. Cei 30 de oameni care i-am văzut în cautarea norocului, fericirii sau a speranţei au făcut abstracţie de sărbătorile care se apropiau.
Psihologul Parascovia Topada crede că raspunsul se găseşte în fiecare din noi. Ea spune că moldovenii n-au reuşit să se maturizeze emoţional pentru a-şi putea asuma responsabilitatea pentru propria sănătate mintală, emoţională şi fizică. Atunci cînd vor să-şi explice esecurile din viata lor, vrajitoarele găsesc

Lecţii despre drepturile omului la Liceul sportiv municipal

17 martie 2010

Franţa contribuie la dezvoltarea democraţiei în R.Moldova

Asociaţia Civic Internaţională Hyde Park în parteneriat cu Asociaţia Solid-EST din Franţa, lansează proiectul Caravana Drepturilor Omului. Proiectul cuprinde mai multe traininguri de instruire, a mai multor copii, în domeniul drepturilor copilului. Parascovia Topada, a contribuit la conceptualizarea acestui proiect. Ea a afirmat că aceste traininguri urmează să aibă loc în localităţile mai puţin solicitate şi vizitate.

Reporterul ŞSAJ: Parascovia, care este obiectivul central al acestui proiect?
Parascovia Topada: Să înveţe tinerii să-şi cunoască drepturile, să identifice cazuri de

Exprimarea la moldoveni

Reprezentante ”Hyde-Park”, au vorbit la prima prezentare de la Chișinău a proiectului ”La PLIC”, despre libertatea de exprimare și aspectele specifice în exercitarea acestui drept la

Povestea bunicului căruia nu-i plăceau prăjiturile

“Era odata un bunic in varsta care asista la petrecerea de nunta a celei mai mici nepoate a lui. Era fericit, senin, calm, in fata acelui spectacol minunat al intregii familii reunite. Bucuria lor, fericirea tuturor raspandea o emotie suava. Cat de frumoasa era nepotica lui in rochia aceea alba minunata! Radea din tot sufletul in timp ce taia impreuna cu sotul ei, monumentalul tort de caramel si ciocolata. Cand tanara lua si

În sala de operaţie alături de chirurgul Gheorghe Rojnoveanu

Serviciul mii stihia

Gheorghe Rojnoveanu practică chirurgia de 26 ani. A început prin a activa ca infirmier în sala de operaţie şi a avansat până la gradul de profesor universitar, doctor habilitat în chirurgie la Catedra nr. I „N. Anestiadi” a USMF „N. Testimiţeanu”. După absolvirea  Institului de Medicină din Chişinău, aşa se numea în 1984, a fost repartizat în calitate de chirurg profilul genral la Spitalul Raional Comrat. A urmat secundariatul clinic, iar apoi doctoratul în chirurgie (1990-1993), după finisarea căruia s-a stabilit definitiv la actedră unde a fost angajat ca asistent, a avansat la gradul de conferenţair şi acum e profesor.

Activează ca medic chirurg în secţia de Traumatism asociat a